HP Veer 4G un telefon mic … prea mic [REVIEW]

Pentru cine nu este la curent cu noile fusiuni din lumea telefoniei mobile, HP a achizitionat cu ceva timp in urma compania Palm, rezultand o serie noua de telefoane si dispozitive, evident sub marca HP. Unul dintre acestea este HP Veer 4G. Un telefon micut, care imi aduce intr-un mod surprinzator aminte de prima generatie de telefoane mobile cu touch screen. Un telefon mic, elegant, prezentabil, dar nu neaparat pentru toata lumea, acest factor datorandu-se in mod special dimensiunii lui. Probabil cei de la HP cand au gandit acest telefon au avut in minte un anumit segment de pe piata americana, dar ceea ce nu au luat in considerare este forta pe care o reprezinta iPhone pe piata in acest moment si cam cat de slab a fost primit Palm Pre in trecut. Veer este reminiscent ale acelor timpuri, avand un aspect similar cu Pre-ul, dar cu un design mai minimalist, usor dus la extreme in anumite cazuri si o tastatura slide ce se ascunde in spatele ecranului.

Pentru inceput, telefonul este extrem de simpatic. Compact, cu o forma cat se poate de cunoscuta, mai ales pentru cei care au detinut in trecut un telefon Palm, acum HP. Veer este un telefon mic, nu exista nici-un dubiu in privinta acestui aspect. 84 x 54.5 x 15.1 mm, dar cu o greutate destul de mare pentru o asemenea dimensiune, adica 103 grame. Materialul fososit pentru carcasa telefonului este un plastic ABS rezistent cu o textura destul de placuta si surprinzator de rigid. Am scapat telefonul de doua ori pe jos si nu am vazut nici-un fel de urme de uzura pe acesta (scuze HP). Dupa doua saptamani de utilizare chiar am ramas surprins sa vad ca nici un fel de urme sau murdarie nu s-au adunat intre crapaturile telefonului, mai ales ca am avut varianta alba. Acelasi lucru nu se poate spune si despre display, care are tendinta sa ramana patat destul de usor. Bine, este o boala generala la telefoanele cu display tactil, dar in cazul lui Veer, parca le atrage. Am lasat telefonul pe masa o zi si dupa ce l-am ridicat, am observat un strat de praf mai mare ca de obicei. Tind sa cred ca surpafata ecranului ramane incarcata magnetic dupa utilizare, din acesta cauza si problema de fata.

Sub display exista o suprafata destinata gesturilor, lucru uzual pentru cei de la Palm in trecut, iar aceasta pot spune ca am gasit-o extrem de folositoare in anumite cazuri. Totusi, daca telefonul se deschide din greseala in buzunar, exista riscul sa acceseze ceva aplicatii, dar este si un mijloc extraordinar de a fi atentionat ca ai un mesaj in casuta sau ai pierdut un apel telefonic, pe langa faptul ca este extrem de util in timpul navigarii meniului pentru executarea de comenzi rapide.

Pe partea stanga a telefonului gasim un buton de volum, fizic, rigid la atingere, si el, ca si tastatura fiind destul de incapatanate, avand nevoie de ceva presiune asupra butoanelor pentru a ridica sau micsora volumul in casca. In parta diametral opusa a telefonului, pe partea laterala dreapta avem parte de ceva mai multa activitate. Aici avem ceva mai mult de explicat, avand in vedere ca Veer detine un port propietar ce serveste la mai multe lucruri odata.

In primul rand acesta este un port pentru incarcare, in al doilea rand are si functie de transfer de date si in al treilea rand, este si jack de casti. Pentru cei care se uita crucis si incearca sa inteleaga ce am spus mai sus, fiti pe pace. Ciudatenia abia acum incepe. Veer este un telefon mic, iar toate componentele au fost atat de miniaturizate incat nu a fost loc si pentru un conector separat pentru fiecare functie enumerata mai sus. Drept urmare, cei de la HP au regandit interfata de dialog intre telefon si alt mediu. Cablul de incarcare si conectare cu PC-ul sau laptopul dumneavoastra este practic un magnet, destul de puternic as adauga, ce prin intermediul unor pini se conecteaza la portul propietar. Aproximativ ca si cablul de alimentare de la un laptop Apple. Iar acelasi principiu se aplica si jack–ului de 3.5mm pentru ascultarea de muzica si eventuala folosirea acestuia ca si hands free. Daca cu cablul de alimentare si comunicare nu am avut probleme, cu cel pentru casti stiuatia sta diferit. Sunt genul de individ care se plimba cu telefonul in buzunar sau in rucsac, ceea ce inseamna ca dispozitivul este supus la ceva miscare. Daca in timpul acestei miscari este lovit relativ puternic, magnetul care face legatura dintre interfata jack si telefon, acesta se detaseaza cu usurinta. A trebuit deci sa indur repetata deschidere a rucsacului sau cotrobairea prin buzunar pentru a reatasa magnetul, lucru care cred ca o sa se intample la multi dintre tinerii activi.

Chiar deasupra portului problematic se mai afla inca doua, unul fiind butonul de power, acesta fiind prea ascultator in unele cazuri, uneori telefonul inchizandu-se de unul singur, mai ales daca il tineam in buzunar, si un buton pentru modul vibrate, care, culmea, este slide. O mica inginerie si arajamentul celor doua ar fi fost mai mult decat ideal.. Daca ar fi schimbat functionalitatea celor doua butoane intre ele, din punct de vedere al utilizarii, ar fi fost mai bine.

Pe spatele telefonului gasim o camera de 5 Megapixeli, dar va sfatuiesc sa nu va lasati impresionati de rezolutia acesteia. 5 Megapixeli nu inseamna nimic fara un software care sa ii ghideze si mai bine zis fara o lentila separata. 2592х1944 sunt aproape zero in momentul in care fotografia este pixelat. Totusi in conditii de lumina ideala, fotografia va iesi bine, dar, va necesita ceva ajustare in photoshop sau ce utilizati acasa, instantaneul fiind in 99% dintre cazuri supraexpus. Iar daca sunteti dintre acei extremisti care si filmeaza cu mobilul, atunci Veer chiar nu este pentru dumneavoastra. Maximul de rezolutie suportat este 640 x 480 in 29 de cadre constante pe secunda, iar imaginea rezultata, chiar si in lumina naturala, este una destul de slaba. Sfatul meu, poze merge, video, in nici-un caz.

La prima vedere acesta poate fi confundat usor cu un media player portabil datorita aspectului . Ecranul mic, de doar 2.6”, marimea acestuia nu ii ajuta pe cei cu degete mai groase, acestia fiind clar dezavantajati. Dar hai sa fim seriosi, ce tip care merge la sala in mod constant si ridica la piept zeci de kilograme o sa fie prins cu un asemenea telefon? HP Veer este un telefon pentru doamne. Chiar daca este micut, asta nu inseamna ca nu este puternic. Un element demn de mentionat, avand in vedere ca are ca sistem de operare WebOS 2.1.2 si sub carcasa ascunde un procesor Scorpion de 800MHz si 512 mega ram. Pentru ceva asa de mic, este impresionant cam cata putere de procesare detine,  dar puterea nu reprezinta atat de mult, mai ales pentru aceia dintre voi care stau cu orele pe Twitter sau Facebook, acestea dovedindu-se imposibil de descifrat in anumite cazuri, factor datorat marimii ecranului. Un display de doar 2.6” nu este tocmai indicat pentru browsing, iar experienta este vizibil lezata de acest facor “minion”, unde mai adaugam si rezolutia precara a acestuia de 320 x 400.

Acum incercati sa va imaginati ca cititi un mail pe acest telefon! Da… este greu! Dar mai stresant este ca trebuie constant sa faci scroling din acesta cauza. Cat m-am jucat cu el, nu a existat navigare pe internet care sa nu implice cel putin doua- trei scroluri pentru a vedea o pagina, dar din punct de vedere al timpului de raspuns nu am avut probleme. Iar multe dintre jocurile pe care le-am descaract de pe HP App store nu mi-au rulat pe acest telefon, ceea ce este un Big No No! Intr-o epoca in care un telefon trebuie sa stie sa faca absolut orice, inclusiv cartofi prajiti, Veer face ce poate. Puterea de procesare este acolo, dar impedimentul major este rezolutia display-ului, multe jocuri si aplicatii fiind realizate pentru o anumita rezolutie, pe care Veer nu o intruneste. Mai agasant este momentul in care incerci sa citesti un site si observi ca marginile sunt taiate si textul standard este imposibil de citit. Pana si pe o platforma WordPress va fi greu, ceea ce spune multe pentru acei bloggeri dintre voi care obisnuiesc sa isi vizualizeze creatia de pe telefon. Fara ceva pinch and zoom, experienta este dezastruoasa. Chiar si dupa ce m-am decis sa folosesc accelerometrul si sa citesc in plan orizontal, telefonul nu mi-a lasat o impresie prea buna. Abia dupa ce am facut zoom ecranul TFT capacitiv ma lasat sa vad textul. Totusi, de mentionat este faptul ca acesta suporta Adobe Flash player 10.1 ceea ce reprezinta un tabu in zilele noastre, lucru care m-a mirat si m-a bucurat in egala masura.

Probabil ca ati observat ca la capitolul display nu am mentionat mai nimic despre capabilitatile tactile ale ecranului. Asta pentru ca sub acesta se ascunde o tastatura full QWERTY, pe cat de mica, pe atat de usor de utilizat. Singura mea plangere la adresa acestia este faptul ca trebuie sa aplici ceva presiune pentru ca acesta sa iasa totalmente. Daca doar impingi moderat o sa ai surpriza sa iasa doar jumatate, iar daca il ti in buzunar fara o husa se poate deschide singura, existand riscul de deteriorare. Ca si aranjament, tastatura este cat se poate de clasica. Patru randuri de taste, cu un aranjament similar ca cel al Pam Pre-ului, iar tastele sunt destul de rigide, dandu-ti acel sentiment de duritate in momentul redactarii unui mail sau mesaj text. Dureaza ceva pana te obisnuiesti cu aranjamentul lor, considerand ca este un telefon mic, dar dupa ce faci asta o sa va fie destul de usor sa scrieti un mail de o pagina fara probleme.

Multa lume se plange de absenta de aplicatii in webOS Store, iar aici tind sa fiu de acord. Sigur, putem gasi aplicatiile uzuale: Twitter, Facebook, Youtube, New York Times si altele, dar Shazam, Yahoo Messenger sau Gmail lipsesc cu desavarsire. Exista o varietate, dar nu acopera toata aria de utilizatori, ceea ce este destul de dezamagitor. O raza de speranta exista totusi, avand in vedere ca exista utilizatori care dezvolta aplicatii 3rd party pentru telefoanele Palm cu sistem de operare web OS, dar unele dintre acestea nici nu ruleaza pe acesta platforma, motivul fiind acela amintit mai sus, rezolutia mica a ecranului.

Meniul telefonului mi-a placut. Intuitiv, usor de retinut, simplu si extrem de rapid. Printr-o singura atingere totul se deschide instant. Scroling-ul prin meniu este constant, iar interfata nu este incetinita in nici-un caz. Mai mult, chiar si cu trei aplicatii deschise in fundal nu am intalnit nici o incetinire a acestuia, spre deosebire de Palm Tre 2, care avea o afinitate fata de acest lucru, iar cateva noi optiuni au fost adaugate pentru a face utilizarea si mai placuta. Probabil cea pe care multi care doresc acest telefon o sa o foloseasca este Staks. Aceasta iti permite sa pui intr-un singur morman virtual mai multe “card-uri”, fiind mai usor dupa sa le accesezi daca doresti. Just Type este si ea o alta noua gaselnita pentru webOS, iar eu unul m-am indragostit de acesta. Printr-o singura apasare de buton intri direct in meniul de mesaje si poti redacta cu usurinta un mail fara sa mai deschizi tastatura. Pe langa asta, poti sa cauti cuvantul pe Google, Wikipedia sau in telefon, ceea ce nu am intalnit pana acum decat in aplicatii dedicate pe iOS sau Android.

Calitatea convorbirilor este destul de buna. Convorbirea este clara, casca redand destul de bine vocea interocutorului, fara zgomot de fundal sau alte sunete, dar din nefericire microfonul lasa mult de dorit. Am sunat dintr-o camera in alta si doi prieteni din provincie, iar in ambele cazuri eu ii auzeam perfect, dar ei se plangeau de claritate. Nu totul trebuie pus in carca microfonului, acesta are si el parte din vina, dar cea mai mare problema o reprezinta antena acestuia. Aceasta pierde semnalul, mai ales in zone acoperite cum ar fi pasaje sau metrou, fiind destul de usor sa te trezesti ca vorbesti de unul singur. Inteleg nevoia de a minimaliza aspectul, dar o antena mai puternica ar fi putut salva multe dintre aceste situatii. Iar daca folositi telefonul pe speaker o sa aveti surprize si mai mari, sunetul rezultat fiind infundat si cu mici pocnituri. Pentru un telefon asa mic, HP Veer este unul extrem de bine dotat daca ma gandesc ca am reusit sa scot opt ore de baterie in mod de utilizare normal si 6 ore de convorbire constanta, ceea ce pentru un dispozitiv minion este mai mult decat impresionant. Bateria cu care vine pachetul de la HP este de 910 mAh, iar pentru puterea acesteia sunt si eu surprins de cat de mult poate sa duca acest telefon.

Cu toate plusurile si minusurile insirate mai sus, HP Veer nu este un telefon rau, doar ca se adreseaza unui segment de piata, care intamplator nu este prea bine definit. Vrea sa faca de toate, dar nu stie exact ce. Este un telefon bun, dar pentru cei care stau cu orele pe youtube sau isi scriu memoriile pe Twitter este o problema. Ecranul mic, tastatura care are nevoie de ceva timp pentru a te obisnui cu ea si alte mici probleme ii cam taie din pofta utilizatorului. Veer este un telefon mic. Prea mic pana si pentru o doamna uneori, dar, este si un telefon puternic. Daca totusi cei de la HP ar fi stiut cui se adreseaza ar fi fost interesant si am fi vazut ceva imbunatatiri. Chiar si asa, rezultatul nu este un telefon rau, ci un telefon ciudat, care isi face treaba bine dar impedimentele sunt chiar in ochii tai… ecranul. Mai mult de un calificativ mediocru nu merita, astfel acesta primeste un 7.1, fiind deopotriva si o experienta placuta si o durere de cap majora.